Accesarea fondurilor europene condiționată de situația statului de drept

Ţările membre ale Uniunii Europene care nu vor respecta statul de drept ar putea pierde accesul la fonduri europene, conform unui acord provizoriu convenit între Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene.

Constituirea unui astfel de mecanism este una dintre condiţiile asupra cărora insistă Parlamentul European, pentru a aproba bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027, a cărui întârziere afectează şi planul de relansare post-COVID în valoare de 750 de miliarde de euro. 

Germania, prin vocea cancelarului Merkel, a insistat asupra propunerii Comisiei Europene ca accesarea fondurilor europene să fie condiţionată de situaţia statului de drept, considerând-o ca find o ''prioritate maximă'', apartenenţa la UE implicând în mod obligatoriu un comportament responsabil, cu o repartizare echilibrată şi justă a contribuţiilor statelor la bugetul Uniunii Europene. 

Astfel, în noul acord adoptat la Consiliul European din 5 noiembrie 2020 sunt introduse două prevederi care stabilesc intervalul de timp pentru sunt adoptate măsurile împotriva unui stat și cum va funcționa mecanismul.

• Intervalul de timp în care instituțiile UE sunt obligate să adopte măsuri împotriva unui stat dacă există riscul încălcării statului de drept se micșorează de la 12-13 luni maximum la 7-9 luni.
• Comisia Europeană propune sancționarea prin oprirea unor fonduri din cadrul financiar multianual 2021-2020, după ce stabilește că un stat membru a încălcat statul de drept.

Acordul ține cont de beneficiarii finali ai proiectelor finanțate din fondurile Uniunii Europene, cum ar fi studenţii, fermierii sau organizaţiile neguvernamentale, care nu vor fi penalizaţi din cauza acţiunilor guvernelor lor, mecanismul de condiționalitate având și o precedură și o platformă web prin care Comisia Europeană se va asigura faptul că vor primi sumele datorate. Astfel, statele membre vor primi corecții financiare prin reducerea viitoarei tranşe de ajutor din partea Uniunii Europene.

România a fost criticată pentru Legile Justiției, implementate de guvernele anterioare și rămase în vigoare, deoarece creează probleme pentru funcționarea sistemului judiciar, funcționarea CNA, accesul la informațiile publice și excesul de ordonanțe de urgență.

Sursa disponibilă aici.